Реферат «Gheorghe Asachi»

Gheorghe Asachi (1788-1869)

Personalitate complexa, indrumator si animator al vietii artistice si culturale, organizator al scolilor nationale din Moldova, unul din pionierii picturii romanesti si initiatorul invatamintului ar­tistic in scolile moldovenesti, Gheorghe Asachi s-a nascut la l martie 1788 in tirgusorul Herta din tinutul Dorohoi. A primit primele notiuni de invatatura de la tatal sau — preotul Lazar Asachi. La virsta de 9 ani, Gheorghe Asachi si-a continuat studiile in limba polona, latina, germana la Lvov, unde se mutase familia. A studiat apoi la univer­sitatea din acelasi oras, in cadrul facultatii de filozofie — logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica, urmind si un curs special de arhitectura (1802 -1804). La Lvov, Asachi si-a pus bazele cul­turii sale enciclopedice, s-au infiripat conceptiile sale iluministe sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasica romana, care se vor simti in creatiile sale literare. Dupa obtinerea doctoratului in filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se intoarce in tara, la Iasi (1805), unde pune in practica cunostintele sale de arhitectura la construirea unor case par­ticulare, in acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia, matematicile superioare si pictura.
In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze studiile la Roma. Aici a scris primele in­cercari poetice si a fost ales membru extraordinar al Societatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se intoarce in Moldova.

Stapinind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi straine — polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza — ca nimeni altul in vremea sa, optimist, cu dor de munca si increzator in puterile sale, calauzit de o ideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol important de restaurator in tara sa. intoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale in Moldova, care reclama, intr-o masura mereu crescinda, difuzarea stiin­telor prin institutii de invatamint. Functiile pe care Asachi putea sa le indeplineasca si activitatile ce era in masura sa le desfasoare erau nume­roase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista. Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor institutiilor moderne care asigura progresul unui popor, il face constient de necesitatea unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu inclinatii pentru multiple domenii artistice — inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg — Gheor­ghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a impulsiona dezvoltarea culturii romanesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate intr-o perioada de hotar intre epoca feudala si inceputurile orinduirii bur­gheze, Asachi poate fi revendicat in aproape orice domeniu al culturii. In 1813, Asachi infiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie in limba romana, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, in 1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara.

Timp de aproape 40 de ani, Asachi s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 — 1849). insarcinat de mitropolitul Veniamin Costache, in 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. in acest scop el aduce din Transilvania citiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se reintoarce in 1827 la Iasi pentru a desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care il va transforma in personalitate proeminenta a Moldovei. Militind pe linia idealurilor sale de tinerete, el isi continua stradaniile de organizare a invatamintului, infiintind prima scoala primara de fete In­stitutul pentru educatia fetelor (1834), punind bazele invatamintului ar­tistic si politehnic in 1841 prin inaugurarea scolii de arte si meserii, extinzind reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe analitice. Realizarea sa de capetenie ramine insa Academia Mihaileana, deschisa in 1835, institut care va deveni o adevarata pepiniera de intelec­tuali instruiti. Un alt tarim in care contributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotaritoare este cel jurnalistic. El este in Moldova initiatorul presei in limba romana, scotind primul ziar romanesc Albina romaneasca. Vazind in presa un excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) — destinata taranilor, Icoa­na lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei. Numeroase suplimente si periodice in domenii diverse au aparut sub egida lui Asachi, din initia­tiva lui sau numai in tipografia lui. Pe linga Albina romaneasca cu supli­mentul ei literar Alauta romaneasca, Asachi editeza Gazeta de Moldavia, Patria, Spicuitorul rnoldo-roman, Calendarul pentru romani, Almanah pentru invatatura si pricepere. O importanta destul de mare pentru dez­voltarea literaturii si stiintei au avut-o calendarele si almanahurile scoase de Asachi, incepind din 1835 pina in 1869.

Eforturile sale de promovare a limbii nationale se concretizeaza si in reprezentarea primei piese de teatru in limba romana, localizarea Mirtil si Hloe dupa pastorala lui Ges-sner si Florian. Piesele sale de teatru scrise ulterior: Serbarea pastorilor moldoveni, Dragos, inliiul domn suveran al Moldovei, prelucrarile dupa Lapeirus si Vaduva vicleana de Kotzebue sint patrunse de increderea in functia social-educativa a teatrului. Gheorge Asachi a mai scris — printre altele — piesele Petru Rares si Elena Dragos, cu teme din nuvele. Asachi s-a manifestat ca animator al teatrului nu numai prin piesele pe care le-a scris, in 1836 impreuna cu vornicul Stefan Catargiu si spatarul V.Alec-sandri, scriitorul va infiinta un conservator filarmonico-dramatic. Pe aceasta piatra de temelie pusa de Gheorghe Asachi, se va inalta edificiul teatrului romanesc. Vasta activitate culturala a lui Gheorghe Asachi a cuprins si preocuparea de artele frumoase, nu numai prin aceea ca a pus bazele invatamintului artistic si ale Pinacotecii din Iasi, dar si prin edita­rea de litografii ale unor tablouri, cu precadere istorice, facute sau com­andate de el. in legatura cu activitatea de editor, dar totodata dorind sa incurajeze industria nationala, Asachi infiinteaza, in 1841, la Petrodava de linga Piatra Neamt, prima fabrica de hirtie din Moldova. Marele si neobositul animator a pus pietre trainice la temelia unor asezaminte cul­turale si stiintifice, cum ar fi: Cercul de lectura al medicilor moldoveni (1830) si Societatea de medicina si istorie naturala (1833). Fara sa ne lase o opera literara de mare valoare, Asachi a ramas totusi o figura insem­nata si in acest domeniu, numele lui raminind legat de inceputurile litera­turii noastre moderne. Gh. Asachi a compus ode, imnuri, epistole, poezii ocazionale, balade, elegii, meditatii, pastorale, poezii erotice, satire, fabu­le. El este autorul unui numar de fragmente in proza, episoade istorice sau legendare, in care evoca trecutul Moldovei. Animator al tuturor ramu­rilor de activitate culturala din Moldova in prima jumatate a secolului al XlX-lea, Gh.Asachi a fost principalul initiator al iluminismului moldo­vean. Raspindirea cunostintelor stiintifice atit in invatamint, cit si in presa si publicatii avea drept scop inlaturarea prejudecatilor si a superstitiilor legate de conceptia teologica si promovarea unei explicatii rationale a lu­mii.

Ideea iluminista a progresului prin cultura, idee pe care Asachi o considera caracteristica epocii sale, sta la baza intregii sale activitati de reforme culturale. O insusire caracteristica a lui Asachi a fost tenacitatea, gratie careia initiativele modeste pe tarim cultural au fost treptat imbo­gatite si dezvoltate multilateral. De la infiintarea unei clase de ingineri hotarnici, Asachi a ajuns la punerea temeliilor intregului invatamint din Moldova. De la reprezentarea aparent inofensiva, cu aspect de joc de societate, a unei piese, a trecut la netezirea drumului pentru dezvoltarea dramaturgiei nationale. Prin intreaga sa activitate, Gheorghe Asachi are marele merit de a fi deschis drumuri noi culturii din tara noastra. Moartea survenita la 12 noiembrie 1869 a pus capat unei prodigioase activitati inchinate progresului culturii romanesti. Corpul neinsufletit a fost inmormintat la biserica Patruzeci de sfinti din Iasi. Dupa 20 de ani i s-a ridicat, in fata scolii de Unga biserica Trei Ierarhi din Iasi, un monument de marmura alba, opera sculptorului Ion Georgescu, cu o inscriptie care subliniaza tocmai activitatea sa cea mai prodigioasa: «Primului invatator Gheorghe Asachi, Scoalele romanesti recunoscatoare». Cu prilejul solem­nitatii de la dezvelirea statuii lui Gheorghe Asachi — din 14 octombrie 1890 — osemintele lui si ale sotiei sale, compozitoarea si pianista Elena Asachi, decedata in 1877, au fost depuse in cripta de la baza statuii. Academia Romana a infiintat in 1924 Premiul Gheorghe Asachi, acordat pentru lucrari de istorie, in anii nostri, opera sa literara a fost reeditata in ceea ce are mai de pret, lucrarile de istorie a literaturii si filozofiei romane remarca contributia pozitiva a lui Gh. Asachi in istoria culturii romanesti. Scolii generale nr.l din Iasi si Institutului politehnic din Iasi li s-au dat numele de Asachi.

Отправить к себе на стену:

БЕЛЬЦЫ

Замена старых оконных конструкций в Бельцах

Металлопластиковые окна можно устанавливать в производственных и общественных зданиях, жилых помещениях. Они достаточно теплопроводны, обеспечивают нормируемый воздухообмен и надлежащую звукоизоляцию.


База строительных материалов в Бельцах


Аренда строительной техники в Бельцах


Переоборудование бусов SIDLUX в Бельцах


Строительная компания в Бельцах


Копаем колодцы в Бельцах и по Молдове


Шарики с гелием в Бельцах

нашли ошибку? Система Orphus
разработка сайта