Mihai Eminescu in interpretarea lui Ioan Petru Culianu

Intre 1973 si 1988, mai ales in perioada “primului Culianu”, cum inspirat ii etapiza creatia Horia-Roman Patapievici, originalul cercetator ca metoda de lucru, Ioan Petru Culianu, publica in diverse reviste din strainatate o serie de studii, foarte interesante ca abordare a textului literar, ce au in vedere o serie de autori romani (Mihai Eminescu, Slavici, Vasile Voiculescu sau Mircea Eliade) si straini (Shelley, Byron, Leopardi, Hugo, Bulgakov etc.).
In cazul lui Eminescu este vorba de o serie de sapte studii, sase dintre ele traduse in romaneste si aparute, mai intai in revista Timpul si Observator cultural,mai apoi, in Ioan Petru Culianu, Studii romanesti , vol. I, Nemira, 2000.
Inainte de a trece la o prezentare a exegezelor lui Culianu asupra textelor eminesciene este necesara o prezentare succinta a mitanalizei ca metoda de lucru inedita sau putin cunoscuta la noi, prima observatie fiind ca este o aplicatie extrem de originala, cu valente interdisciplinare, de literatura, istoria religiilor si psihologie pentru care obiectul de studiu, adica “ textul literar nu se defineste ca o secventa lingvistica, ci ca o secventa de fantasme (sau secventa fantastica) ” fiind inainte de toate un “ demers practic ce consta in a discerne miturile latente din textul literar si a le interoga pentru a stabili citeva posibilitati din multimea acelora care sunt inscrise in raza lor semantica”. Culianu marturiseste un fapt evident: acela ca metoda/ideea i-a fost inspirata de un eseu de-al lui Mircea Eliade si face observatia ca acest tip de analiza se apropie de ceea ce Adrian Marino in Hermeneutica lui Mircea Eliade numea mitocritica fiind insa nu neaparat o metoda in intelesul stiintific al termenului ci mai mult un experiment ce propune o lectura a textului literar vazut si ca un mit: “Dupa ce va fi inregistrat cit mai scrupulos posibil sursele, influentele, circumstantele biografice, pe scurt, toate datele intrinseci si extrinseci, avind legatura cu textul literar si cu autorul lui, mitanalistul este chemat sa recunoasca tesatura mitica a textului si sa enunte aceasta recunoastere ca ipoteza”.
Ipoteza, odata confirmata prin procesul comparatist, duce la analiza semnificatiilor structurilor cu valoare mitica descoperite care releva de cele mai multe ori semnificatii profunde ce nu tin neaparat de influenta unor lecturi sau eruditia autorului ci de un anume tip de gindire cu semnificati magico-ritualici si de o panideologie explicabila oarecum prin teoriile lui Carl Gustav Jung (subconstientul colectiv ), prin racordarea la nivelurile arhaice ale imaginatiei pe care le aminteste Bachelard sau prin ceea ce Eminescu intelea prin metafora “ochiului launtric”. Dupa cum preciza si Culianu, in cazul lui Eminescu aceste studii reprezinta un punct de plecare in “reconstituirea traditiei gindirii in care se plaseaza o parte (s.n.) a operei lui Eminescu».
In cazul majoritatii studiilor sale literare la autorii mai inainte citati discursul critic urmareste , consecvent, doua planuri sau perspective: una este cea mitanalitica iar cealalta este perspectiva ideilor nihiliste care se descifreaza in texte, nihilismul fiind in conceptia cercetatorului–istoric al religiilor ultima forma prin care gindirea gnostica s-a manifestat in cultura europeana, in cazul lui Eminescu sub forma “nihilismului romantic”, teorie care porneste de la observatia ca atit gnosticii cit si romanticii “ speculeaza pe marginea aceluiasi text de baza, respectiv pe marginea Genezei…dovedind o acuta repulsie si intoleranta fata de divinitatea din Vechiul Testament ”.
Trei sunt temele pe care cercetatorul le analizeaza pe texte eminesciene. Este vorba de eros, descoperind o serie de interesante structuri mitice in Luceafarul ( in studiul Fantasmele erosului la Eminescu), de fantasmele nihilismului si de cele ale libertatii. In cadrul primului grupaj tematic, acela al erosului in Nota despre opsis si theoria in poezia lui Mihai Eminescu face un excurs in simbolistica privirii sau a ochilor si a relatiei dintre privire si eros in diferite practici mistice versus textele eminesciene. Apropierile sunt semnificative: “ochiul launtric” din textele lui Plotin, Marsilio Ficino sau scrieri orientale sunt intilnite la poetul roman in ipostaze asemanatoare printre care memorabilul vers al Scrisorii III » Dara ochiu’nchis afara, inlauntru se desteapta ” ce poarta amprenta filosofiei orientale dar si a unor texte presocratice: “ Omul, in timpul noptii, cind ochiul i se stinge, aprinde pentru sine insusi o lumina “ (Heraclit ).
Ochiul launtric este pus in relatie cu visul, el devenind o modalitate de cunoastere si contemplare a universului prin imagine si nu prin discurs. In afara de relatia privire ( opsis )-contemplare astrala ( theoria ) este analizata si o alta relatie, cea dintre privire si eros, idee care apare intr-un manuscris eminescian sub forma “ OCHII sunt cele doua mani fara trup, cu care sufletul apuca pe cele pe care sufletul le iubeste “ (ms2262, 138v.). In Luceafarul, in prima parte a poemului apropierea dintre astrul noptii si tinara fata se face mai intii prin magia privirii: “Spre a privi, ea se arata la fereastra; spre a fi privita se exhibeaza.
Un intreg ritual erotic e implicit in situatia initiala a poemului, in care cea care vede doreste sa fie vazuta…De aceea misterul se implineste si significatio passiva devine activa :steaua rece priveste, vede, se indragosteste de obiectul contemplatiei sale. De aici inainte cei doi, vazatorul si vazutul vor fi uniti printr-o comuniune de intentii. In aceasta situatie de-acum fara echivoc, numai distanta ii va tine departe unul de altul, simbolizata …de fereastra, deschidere care marcheaza de asemenea existenta unui perete ce-i desparte pe indragostiti.”. Aceasta este prima etapa.
Urmeaza apoi, “dupa vraja privirii, magia cuvintului”, al doilea act al unei practici de invocatie, de conjurare a astrelor. In antichitate atat Lucan cit si Horatiu amintesc despre “ carti ale caror formule au puterea sa desprinda si sa coboare astrele din cer ”. Insa asemenea practici erau in general aplicate asupra incubilor, demoni lunari asemanatori Zburatorului, care puteau fi obligati sa coboare pe pamint. Spre deosebire de acestia, ,foarte violenti, Luceafarul, noteaza Culianu, manifesta o “docilitate uimitoare”, fiindu-le “infinit superior” si avind potrivit etimologiei lui Hesiod rang de entitate celesta primordiala. Cum observa si George Calinescu, textul are structura unui mit, adica a unui scenariu de fantasme.
Tematic, un alt grupaj de trei studii eminesciene trateaza ideologia romantica eminesciana. Este vorba de prezenta nihilismului ( Nietzche fiind un ultim exponent important al nihilismului ) in unele poeme ca Muresanu si Demonism, Culianu asociind nihilismul, asa cum am amintit cu gnozele dualiste.
La Eminescu anumite motive, considerate de critica doar pesimiste sunt motive dualiste asa cum remarca si Nicolae Balota. Ideile de acest tip ar fi in viziunea lui Culianu un acosmism antropologic, omul se situeaza in afara lumii create, care este supravegheata de un demiurg rau si neputincios ( “O, fulgera-ma numai…o, joaca comedie, / Comediant batrane cu glas de vijelie!” ( Muresanu ) , el fiind consubstantial cu adevarata divinitate se poate elibera, datorita gnozei, de sub imperiul sau, al raului (“ Ca samburele lumii e-eterna rautate! “) in care are loc, potrivit gnozei, metensomatoza, reincarnarea sufletului in trupuri noi, asocierea divinitatilor negative din textele veterotestamentare cu adevarata divinitate buna etc. Daca sursele acestei ideologii in cazul lui Eminescu sunt considerate ca fiind folclorice si/sau provenite din dualismul slav sau bogumilism bulgar si bizantinism ideile dualiste ale altor romantici ca Hugo sau Leopardi sunt atribuite unor reminescente catharice si maniheiste.
O alta interpretare mitanalitica interesanta este realizata in studiul Fantasmele libertatii la Mihai Eminescu in care libertatea, apare ca depasire a conditiei umane, prin eros, in nuvela Cezara. Retinem asocierea insulei lui Euthanasius cu paradisul terestru. Imaginea insulei circulare, cu un lac interior si o noua insula, lac in care se revarsa patru rauri, asemenea celor patru fluvii biblice, conduce la ideea de concentricitate, de loc sacru, izolat de restul lumii, in care nu se poate patrunde decit asa cum fac cei doi indragostiti, lasindu-se in voia valurilor, simbolurile trimitand la legendele celtice, precum cea a regelui Arthur, sau la poemul Beowulf .
Analiza prozei eminesciene este continuata pe un text mai putin comentat, Geniu pustiu, in eseul Fantasmele fricii sau cum ajungi revolutionar de profesie, surprinzator daca avem in vedere restul operei sale: cele patru fragmente manuscrise ale romanului sunt singurele in care apar scene de violenta (sau fantasme de distrugere, cum le numeste Culianu ): Poesis se sinucide, Toma Nour comite acte de violenta deosebite, incendiaza locuinte si ucide adversari, Ioan este ucis la randul sau de un tovaras pentru a nu cadea in mainile hovenzilor s.a.m.d.
Explicatia pe care o da cercetatorul este una partial psihologica. Inceput in 1866, textul este unul din perioada de formare a personalitatii cand imaginatia distructiva functioneaza intens. Eminescu se identifica oarecum cu figura revolutionarului. In peregrinarile sale prin Transilvania el afla despre atrocitatile din perioada pasoptista marturisind intr-o scrisoare catre Iacob Negruzzi din 16 mai 1866 ca romanul sau a fost inspirat de povestirile unui student transilvanean.
Astfel, fie ca sunt studii de mitanaliza propriu-zise sau de comparatism interdisciplinar, interpretarile lui Culianu se dovedesc si in cazul personalitatii si operei lui Eminescu surprinzatoare si benefice in contextul destul de previzibil si conservator al criticii si istoriei literare actuale mai ales ca argumentele sunt sustinute intr-un mod convingator.

Отправить к себе на стену:

БЕЛЬЦЫ

Замена старых оконных конструкций в Бельцах

Металлопластиковые окна можно устанавливать в производственных и общественных зданиях, жилых помещениях. Они достаточно теплопроводны, обеспечивают нормируемый воздухообмен и надлежащую звукоизоляцию.


База строительных материалов в Бельцах


Аренда строительной техники в Бельцах


Переоборудование бусов SIDLUX в Бельцах


Строительная компания в Бельцах


Копаем колодцы в Бельцах и по Молдове


Шарики с гелием в Бельцах

нашли ошибку? Система Orphus
разработка сайта